Comunicaţii

Comuna Cosmesti este strabatuta de drumul national 24 Bucuresti-Iasi, ca si de calea ferata care leaga cele doua orase. De orasele din apropiere: Tecuci, Marasesti, Panciu, Focsani, Odobesti, Adjud, ca si de resedinta judetului comuna este legata cu sosele asfaltate si de cai ferate . De comuna Nicoresti comuna Cosmesti este legata cu o frumoasa sosea asfaltata si strajuita de o parte si de alta de nuci, care din pacate au inceput sa se rareasca.

 

Trecerea pste Siret se face pe un pod metalic, a carui constructie monumentala dateaza din 1921-1924, care este si rutier si feroviar. Multi calatori din tara si chiar de peste hotare, care trec prin Cosmesti, privesc cu admiratie imensa spartura in malul stang, inalt de 30 m., in care s-a facut o panta de 1,5 km. pentru a putea urca trenul pe platoul unde este gara.

 

Primul pod de cale ferata de la Cosmesti a fost construit in anii 1868-1870, fiind terminat la 13.10.1870. Despre acest pod putini localnici mai stiu cate ceva, desi urmele lui mai exista. Podul ca si calea ferata Roman-Marasesti- Tecuci- Galati-Braila-Buzau-Ploiesti-Bucuresti-Pitesti-Craiova-Virciorova au fost construite de compania germana Strussberg, iar cel care a condus lucrarile a fost D.Brad din Prusia. Alta companie, numita Ofenheim a construit calea ferata Roman-Suceava si Pascani-Iasi, facand legatura cu Lemberg-Cernauti. Astfel, la 27.12.1870 a fost data provizoriu in exploatare linia Roman-Galati-Buzau-Ploiesti-Bucuresti-Pitesti, iar la 01.01.1971 au inceput sa circule primele trenuri pe acest traseu. Primul pod a fost construit in partea de sud a podului actual, amplasamentul vechilor pile vizandu-se si astazi cand scade apa. Pana la 1942-1943 au fost aproape intacte fiind distruse prin dinamitare deoarece impiedicau transportul lemnului de brad, care se facea pe plute, venind din Muntii Bistritei pentru fabricile de cherestea de pe valea Siretului. Culele de la capatul podului, zidite din caramida pe fundatii din blocuri de piatra sunt vizibile permanent. Cea de pe partea stanga a ramas pe mal, fiind protejata de digurile de aparare a podului actual, iar cea din partea dreapta a ramas in albia Siretului din cauza erodarii malului pana la capatul podului actual in timpul inundatiilor din 1941 si 1942. Acest pod a fost construit ls nivelul tehnicii si cunostintelor de atunci, desi mai putin solid si mai jos, nesocotindu-se nivelul posibil al apelor, din lipsa masurilor hidrografice si a masurilor geologice ale terenurilor. in aceste conditii, la prima inundatie mai mare din 1871, calea ferata a fost scoasa din functiune si abia la 13.09.1972 circulatia trenurilor a putut fi realuata oficial. Astfel primul pod a fost avariat de mai multe ori, iar in cele din urma a fost luat de ape.

 

In anul 1882 , Anghel Saligny (1854-1925) nascut la Serbanesti, judetul Galati, care avea atunci 28 de ani, a facut proiectul celui de-al doilea pod, a carei constructie a realizata-o intre anii 1885-1888. Acest pod conceput etajat(cu cale ferarta deasupra si rutiera jos) avea o lungime de 430 m. avea elemente metalice ornamentale, la vremea aceea fiind socotit cel mai frumos pod din tara. Acest pod a fost construit la cca. 10 m. de primul pod, in partea de nord, mai precis pe traseul podului actual. Pentru prima data, la constructia acestui pod s-a folosit aerul comprimat sub clopot, metoda folosita la podul Rochester din Abnglis de Fleur Saint Dennis in anul 1851. Podul a fost folosit pana la 02.08.1917, cand a fost distrus prin dinamitare de armata romana pe timpul primului razboi mondialpentru a impidica trcerea trupelor germane peste Siret.

 

Pe langa acest pod Generalul Eremia Grigorescu a condus in uilele de 29 iulie ? 6 august 1917 memorabila rezistenta de infrangere a trupelor germane vrajmase care ajunsesera pana la pod. Urmele celui de-al doilea pod se cunosc si astazi, sub podul actual, cand apele scad. Dupa terminarea rizboiului, in anii 1918-1919, pe picioarele primul pod, la care s-au mai adaugat altele din lemn, s-a construit ce-l de-al treilea pod, provizoriu, cu un singur nivel pentru calea ferata si rutiera, care a functionat aana in anul 1924. Dupa ce economia tarii s-a mai refacut, in anii 1921-1924 s-a construit ce-l de-al patrulea pod, care exista si astazi. Podul a fost avariat in timpul cutremurului din 10.11.1940, cand s-a crapat o pila. Pila a fost consolidata provizoriu, trenurile fiind nevoite sa micsoreze viteza la 5 km./h. Dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial pila a fost refacuta pentru totdeauna. In anii 1962 – 1963 , partea carosabila a fost largita prin desfiintarea trotuarelor din interior si scoaterea lor in exteriorul pordului, iar podeua din lemn de stejar a fost inlocuita din planseu de beton armat peste care s-a turnat astfalt.

 

In anul 1974 arcadele de la intrarile de pod , construite din blocuri de piarta in stilul Arcului de triumf, au fost demolate, fiind inlocuite cu schelete metalice mai largi si mai inalte pentru a inlesni trecerea autovehicolelor mari. In anul 1995, intrarile au fost largite si alungite, dar este necesara construirea altui pod, numai rutier, iar cel actual sa ramana pod feroviar. In comuna Cosmesti exista o centrala telefonica digitala cu 500 numere, toate ocupate, ce asigura legaturi telefonice de buna calitate cu orice localitate din tara ori din strainatate.

Anunţ important
Categorii
deschide | închide
Contact Primăria Cosmeşti
Adresa:
Drumul European E85,
Sat Cosmeşti
Tel: 0236/336227
Tel/Fax:
0236/336218
0236/336252
Email: primaria.cosmesti@gmail.com